”DOR DE CASĂ”

Ziua Diasporei la Dondușeni

    Ziua de 3 septembrie a unit spiritual băștinașii orașului Dondușeni din localitate și peste hotare, într-un frumos eveniment care este marcat anual - Ziua Diasporei. De acestă dată, evenimentul desfășurat la Dondușeni a avut genericul  ”Dor de casă„ și a inclus un program artistic cu evaluarea  grădințelor ”Luceafărul”, ”Solnâșco” ți anasamblul  folcloric ”Datina”, iar copii au mai avut parte și de jocuri distractive.

    Numeroase familii duc dorul copiilor și nepoților, fraților și părinților aflați peste hotare, atât pentru totdeauna, cât și pentru o durată oarecare de timp.

    Însă, fiind fizic departe, sufletul se reîntoarce în localitatea e baștină, și cei plecați se manifestă prin implicare în dezvoltarea locală. Zeci  de băștinași anual contribuie prin donații volantare în susținerea persoanelor în etate, cu dizabilitate, copiilor din familii defavorizate și alte activități similare. Datorită implicării cetățenilor din localitate și a diasporei au fost implementate proiectele de renovare a Parcului Central, a Grădiniței de copii ”Solnâșco” și desfășurat un simpozion de pictură.

    

Din multiplii voluntari și donatori din diasporă, la eveniment a fost menționat băștinațul  Vitalie Țurcan care a donat copiilor eghipei de fotbal din or. Dondușeni uniformă sportivă de marca Boviline.

 „Tu nu ești singur”

(Ziua Mondială de Prevenire a Suicidului) 

Suicidul devine tot mai fregvent un mod de comportament, la care recurg oamenii în situații critice.

Suicidul se manifestă sub diferite variante: suicidul amenințare, suicidul tentativă, suicidul reușit. 

Familia este un mediu puternic protector împotriva suiciderii, ea protejând cu atât mai bine cu cât e mai puternic închegată.

Prevenirea suicidului este posibilă, deoarece în toate aceste situații specialiștii anunță că e vorba de o suicidopatie, care trebuie abordată cu metode specifice medicale și psihoterapeutice.

Există multe lucruri pentru a preveni comportamentul suicidar: să-i educăm și pe ceilalți despre cauzele suiciderilor, semne de avertizare, să demonstrăm cu compasiune și grijă sporită pentru cei care sunt în primejdie în comunitatea noastră.

Bibliotecari: Scorțesco Angela

                       Țaralunga Angela

 SLUJITOR  AL  SUFLETULUI  MIORITIC

    Ion Druță s-a născut pe 3 septembrie 1928, în satul Horodiște, județul interbelic Soroca (în prezent raionul Dondușeni). A absolvit școala de silvicutură și Cursurile superioare de pe lângă Institutul de Literatură ”Maxim Gorki„ din Moscova. Din 1960 locuiește la Moscova, Rusia. Primele povestiri ale prozatorului sunt publicate la începutul anilor  50. Operele sale, adunate  în 4 volume ”Frunze de dor”, ”Balada din câmpie”, ”Ultima lună de toamnă”, ”Povara bunătății noastre”, ”Clopotnița„, ”Horodiște”, ”Întoarcerea țărânei în pământ”, ”Biserica albă”, ”Toiagul păstoriei” ș.a. fac parte din fondul de aur al literaturii naționale contemporane. Este un mare dramaturg, după piesele lui fiind montate mai multe spectacole. Ion Druță a scris și numeroase cărți pentru copii.

    Este decorat cu ordine și medalii, deține titlul de Scriitor al Poporului. În 1990, a fost ales ca membru de onoare al Academiei Române, iar la 30 decembrie 1992 - membru titular al Academiei de Științe a Republicii Moldova.

    La 26 august 2008, i-a fost acordat Premiul de Stat și titlul de ”Laureat al premiului de Stat” pentru  contribuția de excepție la dezvoltarea culturii și literaturii  naționale și universale.

    La 11 septembrie 2009, Ion Druță a devenit primul cavaler al Ordinului ”Bogdan  Întemeietorul” pentru merite în dezvoltarea relațiilor culturale cu țările străine și activitate prodigioasă în vederea sporirii prestigiului Moldovei pe plan internațional.

 DOUĂ SFINTE SĂRBĂTORI

          În fiecare an, luna august ne aduce două mari sfinte sărbători: Ziua Independenței și Ziua Limbii Române. Prima se sărbătorește pe 27 august, iar  cea de-a două - pe 31 august. Am aflat de la școală de la bunii noștri învățători, că pe 27 august 1991,  în urma unei Mari Adunări Naționale, parlamentul nostru  a votat Declarația cu privire la Independența Republicii Moldova, adică ieșirea ei definitivă din cadrul Imperiului Sovietic Iar la 31 august 1989 este ziua în care deputații noștri au votat Legea cu privire la limba de stat și alfabetul latin. Începând cu anul următor, 1990, acest eveniment istoric este celebrat cu denumirea Limba noastră, iar de ceva timp - cu denumirea Ziua Limbii Române, fiind sărbătorită pe ambele maluri ale Prutului.  La Dondușeni  există și stradă denumită în cinstea zilei de 31 august.

       Moldova este o țară cu o istorie bogată, dar zbuciumată, uneori vitregă poporului nostru băștinaș, care, pe parcursul  veacurilor, a primit la sânul său reprezentanți ai multor  naționalități ucraineni, găgăuzi, bulgari, ruși, polonezi, romi etc.  Oamenii de bună credință ai acestor minorități naționale, în calitatea lor de cetățeni ai Republicii Moldova, sărbătoresc împreună cu noi autohtonii, aceste sărbători naționale, care sunt marcate prin ample manifestări culturale, prin poezie, cântec și joc.